Tzc

Daca tot m-am apucat sa debitez tot felul de banalitati nimicuri si alte nebunii, cred ca cel mai nimerit ar fi sa spun de unde vine "tzc-ul" de la Tavitzc. Era o dupa-amiaza frumoasa de mai. De fapt aprilie sau mai...habar nu am, cert este ca ma aflam la Bran, la bunul meu prieten si pe vremea aceea coleg de banca, la liceu, Coga, sarbatorind ziua de 1 mai muncitoresc a carei semnificatie...dumnezeu cu mila. Si se facea ca ma plimbam cu prietena mea de mana, ca doi amorezi ce incercau sa isi declare dragostea intr-un mod romantic, pe un drum plin de balti si de noroi. Frumoasa imagine v-am creat! Aaa, pana nu uit, ne-am cunoscut in timpul orelor de meditatie la matematica, unde pe langa permutari, siruri, integrale si derivate, ne tachinam unul pe altul...teoretic. Practic, eu o tachinam si ea arunca cu gumele de sters in mine. Dar sa revenim. Pe cand ne plimbam noi asa, m-a mancat limba sa zic ceva legat de o formula asupra careia am avut ceva divergente, iar eu, evident ca vorbeam prostii. Si sa vezi acu...romantismul s-a dus naibi si s-a iscat o cearta complet opusa scopului pentru care plecasem in plimbare. Eu de colo...fac pe prostul...si incep sa vorbesc pasareste, dar nu clasic, ci cu "t" (de la tigla). Dar am realizat ca ma cam incurcam, asa ca l-am trasformat in "tzc". Si intr-un final, s-a dovedit a fi solutia salvatoare. A mea "pretinsa" (cu accent pe a doua silaba, cum ii placea unchiului meu sa zica) a vazut ca nu se poate pune cu prostu, asa ca s-a linistit. Eu pe de alta parte, nici acum nu stiu exact care a fost motivul real al discutiei, dar una peste alta, a iesit soarele in ograda noastra.Cam asta a fost povestea cu "tzc-ul". Si am scris-o deoarece toata lumea care afla adesa mea de mail, sau id-ul de mess...ca tot discutam inainte de el :-), ramane mirata de felul in care suna. Si uite asa draga tzcilor, m-am apucat eu sa scriu un blog. Sa vedem cat ma va tine...:-)Hai...v-am tzc si noapte buna!